18 octombrie 2015, comuna Bucureșci, județul Hunedoara
Fânețe cu ierburi înalte și căpițe răsfirate, poieni cu meri
încărcați, păduri întinse cât vezi cu ochii. Așa arată astăzi satul
Rovina, unde Carpathian Gold vrea să deschidă o imensă mină de aur și
cupru pe pământ virgin. Investiția s-ar realiza prin Samax România, obscura companie minieră înregistrată într-un apartament din Baia Mare.
Pentru a convinge locuitorii comunelor Bucureșci și Crișcior să renunțe la peste 2 700 de hectare de fânețe și păduri în favoarea mineritului, Samax organizează periodic întâlniri cu sătenii.
La una din aceste reuniuni duminicale, patronată de primarii comunelor și de Alexandru Nicolici, directorul Samax, s-a prezentat și echipa Mining Watch România. Căminul Cultural a fost neîncăpător, cu multă lume venită să asculte promisiunile domnului în costum, cu butoni mari.
Pentru a convinge locuitorii comunelor Bucureșci și Crișcior să renunțe la peste 2 700 de hectare de fânețe și păduri în favoarea mineritului, Samax organizează periodic întâlniri cu sătenii.
La una din aceste reuniuni duminicale, patronată de primarii comunelor și de Alexandru Nicolici, directorul Samax, s-a prezentat și echipa Mining Watch România. Căminul Cultural a fost neîncăpător, cu multă lume venită să asculte promisiunile domnului în costum, cu butoni mari.
Rovina - de la comunitate la perimetru minier
Toată
pledoaria pentru minerit a Samax este enunțată cu voce de bariton de
către Nicolici. Vorbește răspicat, fără întreruperi, unei audiențe
îmbătrânite. Câțiva tineri se văd totuși pe ici pe colo. Prezența
noastră în sală scade simțitor media de vârstă.
Pe ecran apare dintr-o dată
o hartă unde se vede perimetrul minier Rovina. Pentru ei totul e aur și
cupru. La fel și pentru Agenția de Resurse Minerale, care și-a dat
acordul de principiu pentru exploatare. Cei din sală se pregătesc de o
poveste cu locuri de muncă într-o zonă unde majoritatea tinerilor își
caută un viitor mai bun în străinătate. Părinții și bunicii din sală
speră însă să își revadă copiii acasă, muncind la cel mai mare proiect
minier din Apuseni. În această versiune a hărții dispar pădurile,
livezile și fânețele.
Despre trecut și viitor
Prezentarea
continuă și Nicolici vorbește despre un viitor îndepărtat, când aproape
fiecare deal va fi o carieră de suprafață de unde va fi extras și aur
și cupru și orice alt metal ascuns în pământ. Ne dorește să fim
vizionari și să ne imaginăm următorii 50 de ani cu noi și noi mine.
Un îndemn similar îl făcea în anii 1500 Regele Ferdinand al Spaniei: ‘Luați aurul, omenește dacă este posibil, dar cu orice cost, luați aurul’. Vorbea de ceea ce numim noi azi America Latină.
Acum, țări precum El
Salvador, Guatemala, Honduras sunt devastate de minerit. Peru, unul
dintre cei mai mari exportatori de aur din lume, este printre cele mai
sărace țări. Aurul nu a reprezentat niciodată bogăție pentru localnici,
ci doar profit pentru corporații sau imperiile de odinioară.
Ceea ce prezintă Alexandru
Nicolici (vezi video mai jos) este exact începutul catastrofei, așa cum
se petrece ea de multe secole în țările bogate în resurse minerale. O
companie minieră pornește cu un proiect de mici dimensiuni, acaparând în
timp noi și noi terenuri. În câțiva ani, pe suprafețe uriașe nu mai
rămâne nimic, se pierde urma oricărei forme de viață.
Tot aurul de la Rovina
‘dacă
vrei să lucrezi, să… să furi aurul. Aurul nu există. E acolo, sub un
gram la tonă, difuzat în piatră, tre să scoți piatra din subteran, din
carieră, s-o macini ca făina, s-o flotezi, s-o scoți afară, deci sunt
cheltuieli foarte mari’.
Carpathian Gold vede Rovina
drept o mină bogată, cu rezerve impresionante de cupru. Sunt 22,4 tone
de cupru comparat cu 6,1 tone de aur de extras pe an. Dar adevărata
bogăției a Rovinei stă în aurul său. Valoarea metalelor, calculată la
prețul pieței, este dublă pentru aur față de cupru, adică aproximativ
237 milioane de $/an pentru aur față de aproximativ 110 milioane de $/an
pentru cupru.
Despre aur și prețul său
Tonul
profetic al prezentării continuă. Totul e despre perfecțiune, iar
Nicolici nu uită să le zică celor din sală că așa cum arată proiectul
acum, e chiar și peste așteptările sale: ‘și noi ne-am minunat până la urmă, dar ne-a ajutat și relieful’. Însă urzeala țesută în jurul proiectului perfect se deastramă, căci vocea groasă mărturisește audienței:
‘Singurul element
sensibil în proiect este prețul aurului. Dacă prețul aurului scade sub
1000$/ uncia, proiectul este marginal și nu mai interesează’.
Se trece repede mai departe...
Nicolici uită să spună că rentabilitatea pentru proiectul Rovina este calculată la un preț mediu al aurului de 1350$/ uncie.
Din 2012 prețul aurului a scăzut continuu, ajungând la o medie de
1265$/ uncie în 2014. Scăderea a continuat și pe parcursul anului 2015,
coborând la 1070$/ uncie în data de 17 noiembrie. Piața globală
preconizează o scădere suplimentară, cu posibilitatea ajungerii sub
1000$/ uncie până în 2017.
În acest caz proiectul Rovina ar deveni neprofitabil.
Povestea cu Bursa
Monologul
s-a încheiat și vine vremea întrebărilor. Sala se foiește puțin, timid.
Întrunirea aceasta ne aduce aminte de altele asemenea organizate la
Roșia Montană, prin urmare ne aflăm printre primii doritori să adresăm
întrebări. Și începem.
Întrebăm de studiul de
sănătate, întrebăm ce îi diferențiază de compania minieră care a cauzat
dezastrul de la Baia Mare din 2000. Vrem să știm care este fluxul
banilor în acest proiect, cum ajung la Rovina și în România. Cine deține
Samax.
Tensiunea crește, iar
Nicolici își pierde, pe alocuri, răbdarea. Vorbește din ce în ce mai
apăsat și gesticulează amplu. Primarul din Bucureșci se ridică și el,
vizibil nemulțumit de întrebările noastre.
Reprezentantul Samax ar
face orice să-și convingă audiența. Și pe noi. Cu argumente. Așa că
începe să ne vorbească de Bursă și să ne explice cum vin banii. Și ne
tot explică cum ‘Mining business-ul este finanțat în toată lumea de
la Bursa din Toronto. Cine nu-i la bursa din Toronto nu există. Discutăm
de miliarde. Nicio companie nu dispune de miliarde. Finanțarea se face
prin listarea la Bursa din Toronto’ (vezi video mai jos).
Uită să spună însă că pe 4 iunie 2015, Carpathian Gold se delista voluntar de la Bursa din Toronto.
Până în luna octombrie, când s-a ținut această întâlnire publică,
directorul Samax România SRL, domnul Alexandru Nicolici era deja pus la
curent cu această situație, dar informarea corectă a cetățenilor nu se
afla probabil pe lista sa de priorități.
Povestea cu offshore-urile
Să
revenim la bani și la structura funcțională a Carpathian Gold. În
definitiv acest domn, din dorința de a prezenta proiectul perfect, ar
plusa oricât. Și o face. A venit momentul să ne convingă că Samax nu e
deținută de vreun offshore (companie înregistrată într-un paradis
fiscal).
‘Deci, prin
acționariatul de la Bursă, cu audit în fiecare an (...) puteți vedea
fiecare dolar care a venit si niciun offshore nu există la noi. Și nici
nu va exista. Nu există! Da?’
Documentele de înregistrare obținute de la Registrul Comerțului din România și Insulele Virgine arată că, de fapt, există 3 companii offshore între Samax România SRL și Carpathian Gold Canada. Două dintre acestea, Carpathian
Gold LTD și Samax România LTD sunt înregistrate în Insulele Virgine,
iar Ore Leave Capital LTD este înregistrată în Barbados. Aceste
companii LTD, ‘cu răspundere limitată’, beneficiază de scutiri de taxe,
iar în cazul în care declară faliment sau are loc un accident minier,
Carpathian Gold va fi exonerată de orice responsabilitate. Șirul
companiilor deținute și deținătoare în cazul proiectului Rovina ajunge
la cinci.
Cum circulă banii prin offshore-uri
Aceste
offshore-uri nu există doar pe hârtie. Prin ele circulă și banii de
investit și cei obținuți ca profit. În iunie 2015, Nicolici, care e
administrator la două din aceste companii, a transferat suma de 90.000
de lei din Samax România LTD (Insulele Virgine) către Samax România SRL.
Astfel, capitalul social al Samax România SRL s-a mărit de la 5.000 lei
la 95.000 lei.
extras din Monitorul Oficial
În octombrie al aceluiași
an, la nici 4 luni mai târziu, Nicolici a negat public că ar fi fost
transferați bani dintr-un offshore către firma din România cu sediul în
Baia Mare.
